Bucureștiul în perioada interbelică

selecție de filme | 1936-1970 | România | 116’
RO
vezi trailer

Data

26.5.2023
26
.
5
-
/
18:00
-

Locație

Alte proiecții

No items found.
Înscrie-tebileteadd to Google calendar

Programul și textul curatorial din cadrul evenimentului dedicat Bucureștiului în perioada interbelică sunt realizate de Ana Szel și Andrei Rus și includ următoarele titluri de documentare din Arhiva Națională de Film: Dâmbovița, apă dulce (r. Pietro Benedetti, 1943), Amintiri bucureștene (r. Radu Gabrea, 1970), București, orașul contrastelor (r. Paul Călinescu, 1936) și Jurnal ONC nr. 83/1941.

Dâmbovița, apă dulce
România – Italia, 1943
produs de Oficiul Național Cinematografic, București, INCOM, Roma
scenariul, regia: Pietro Benedetti
durata: 14 minute

Realizată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, co-producția româno-italiană Dâmbovița, apă dulce face parte din seria de filme Munca românească, care documentează în deceniul 5 inclusiv aspecte legate de modernizarea infrastructurii urbane a Bucureștiului. Construit pe modelul filmului-proces și acompaniat de muzica lui Constantin Silvestri, documentarul urmărește traseul râurilor Dâmbovicioara și Dâmbovița, principalele surse de apă potabilă care alimentează capitala, din munții Piatra Craiului și până la București. Ciclurile de curățare demonstrate cu ajutorul unei instalații în miniatură sunt filmate în paralel cu procesele de decantare și filtrare succesivă a apei în bazinele largi, încadrate de șiruri de flori perfect aliniate ale stației de epurare a apei de la Arcuda.

Amintiri bucureștene
România 1970, produs de Studioul Cinematografic „București”
scris și regizat de Radu Gabrea
conține imagini contemporane filmate de Ovidiu Gologan, Dinu Tănase
narat de Mihai Pălădescu, Valeria Gagialov
durata: 71 de minute

Documentarul de montaj realizat de Radu Gabrea prezintă fragmente ale vieții de zi cu zi în Bucureștiul interbelic, fiind marcat de ideologia politică a momentului în care a fost realizat. Imaginile de arhivă pe care le prezintă sunt de multe ori spectaculoase și selectate cu grație, transformând experiența vizionării într-una ce îmbină plăcerea de a descoperi detalii complexe despre cultura epocii cu interesul de a vedea anumite personalități sau locuri captate în filmele vremii.

București, orașul contrastelor
România 1936, produs de Oficiul Național al Turismului și de Tobis Melofilm din Berlin
regie: Paul Călinescu și Kurt Wesse
scenariu: Paul Călinescu
imagine: Heinz Kluth, Bernhard Juppe
muzică: Walter Ulfig
sunet: Adolf Fontanel, Herman Steuer
montaj: Heintz Schipulle
comentariu: Kurt Wesse
narat de Mihail V. Pușcariu
durata: 21 de minute

Co-produs de Oficiul Național al Turismului și de firma germană Tobis-Klangfilm, București, orașul contrastelor prezintă un oraș marcat de modernism și de modernitate: clădirile avangardiste din centru, parcul Cișmigiu, un ștrand populat de tineri cosmopoliți, Calea Victoriei plină de doamne mondene și de domni eleganți și tot felul de locații ce par occidentale. Cartierele din afara centrului orașului sunt omise cu totul, deși adevăratele contraste ar fi rezultat probabil dacă ar fi fost puse în opoziție cu luxul și curățenia acestuia.

Jurnal ONC nr. 83/1941
ediție specială despre Rebeliunea Legionară
produs de Oficiul Național al Cinematografiei
durata: 10 minute

Această ediție specială a jurnalului de actualități realizată la cald de angajații Oficiului Național al Cinematografiei în timpul și imediat după rebeliunea legionară din zilele de 21-23 ianuarie 1941 și difuzată în toată țara la scurtă vreme după evenimente, prezintă poziția oficială a guvernului condus de mareșalul Ion Antonescu și compus, după ruptura brutală de vechii parteneri de coaliție legionari, preponderent din reprezentanți ai armatei. Buletinul de știri cuprinde imagini rare de pe străzile Bucureștiului marcat de vâltoarea luptelor de stradă inițiate de grupări legionare, numite „teroriste” de comentariul naratorului, punând accentul pe consecințele devastatoare ale rebeliunii – clădiri și magazine distruse, corpuri incinerate de soldați -, dar și pe acțiunile armatei triumfătoare care, cu acordul și cu susținerea oficialităților germane, a restabilit ordinea în capitală. Ce este omis cu totul din descriere e că țintele principale ale măcelului de pe străzile Bucureștiului au fost evreii, acestora aparținându-le majoritatea magazinelor și caselor jefuite și asediate și ei fiind cele mai numeroase victime umane ale rebelilor legionari. De altfel, nu e pronunțat nici măcar o dată în cele zece minute ale jurnalului de actualități cuvântul „evreu”, iar noțiunea de „pogrom” e, desigur, la fel de absentă.

***

UrbanEye Film Festival - festival despre arhitectură, oraș și viața urbană - revine la Cluj pentru cea de-a doua ediție între 25 - 28 mai 2023, unde va fi găzduit de Cinema ARTA.

Pornind de la tema ediției, Pentru cine sunt orașele?, timp de 4 zile vă invităm să explorăm împreună subiecte precum gentrificarea, dezvoltarea urbană și impactul turismului de masă asupra mediului și comunităților, printr-o selecție de documentare premiate de neratat și de filme de arhivă, dezbateri antrenante cu invitații festivalului, ateliere și tururi ghidate.

Parteneri: Cinema ARTA, Asociația De-a arhitectura, Asociația Studenților Arhitecți Cluj, ArtCrawl® Cluj
Partneri media: Radio România Cluj, Kolozsvári Rádió Románia, cluj.com, Zeppelin, Maszol

Festivalul de Film UrbanEye este un proiect al asociaţiei ARTA în dialog co-finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România din timbrul arhitecturii.

galerie

No items found.