Povestea arta

Istoria cinematografului ARTA nu este doar istoria unui loc, ci reflectă istoria ultimului secol în care se intersectează istoria orașului, istoria filmului și microistorii subiective, personale. De acest spațiu se leagă personalități importante ale cinematografiei transilvănene, printre care și Janovics Jenő, producător de film și administrator al cinematografului la începuturi. De-a lungul istoriei, ARTA a trecut prin mai multe denumiri, în funcție de schimbările de regim politic, însă o constantă rămâne statutul său de cinema de artă, conturat încă de la deschiderea din 1913.

1855

Se naște Dávid Sebestyén, constructorul Palatului Sebestyén, în incinta căruia se află azi Cinema ARTA.

David Sebestyén (1855-1930) a fost unul dintre întreprinzătorii semnificativi ai epocii în domeniul construcțiilor din oraș. Prin firmele de construcții pe care le-a înființat sau în care s-a asociat, a ridicat o mare parte din clădirile importante ale Clujului, precum actualul Tribunal, aripa centrală a Universității Babeș-Bolyai, Camera de Comerț și Industrie, Banca Națională, Facultatea de Drept etc. Sebestyén împreună cu fiii săi au fost puternic implicați în producția materialelor de construcții și în organizarea suprastructurilor economice și comerciale. De asemenea, a contribuit la dezvoltarea orașului prin diferite donații și inițiative, printre care și fondarea Spitalului Evreiesc, actuala Clinică Medicală III.

1872

Se naște Janovics Jenő, producător și fondator al mai multor studiouri de film la începutul anilor 1900.

Janovics Jenő (1872-1945) a fost actor, regizor, scenarist, director al Teatrului Național din Cluj între 1905-1930. În 1913, scenariul piesei de teatru folcloric Sárga Csikó (Mânzul Șarg), trimis de Janovics Jenő casei de producție Pathé, este produs la Cluj, cu trupa de teatru, decorul și infrastructura teatrului din Cluj. Filmul a avut un succes considerabil, iar Janovics s-a apucat cu seriozitate de producția de film. A înființat mai multe studiouri de film printre care: Janovics-stúdió, Proja Filmgyár, Corvin Filmgyár. Între 1913 și 1920, Janovics a realizat 64 de filme, regizând 33 dintre acestea. Acesta a contribuit la dezvoltarea industriei locale de film nu doar prin producție, ci și prin administrarea mai multor cinematografe din Cluj (Universității, Urania, Teatrul de Vară etc.)

1895

Frații Lumière prezintă primele imagini în mișcare la Paris.

1896

Prima proiecție de film în România, în sediul redacției L'Independence Roumaine, la București.

1905

La începutul anilor 1890, rândul de clădiri dintre colțul Pieței Unirii și strada I.C. Brătianu a fost demolat și în locul lor a fost construită o clădire nouă. La 1910, aceasta va fi la rândul ei demolată, dată fiind dezvoltarea urbană accelerată. 

1905

Se introduce curentul electric la Cluj.

1906

Se deschide Primul Teatru Electric din Cluj, ulterior denumit Apollo, în restaurantul hotelului Mezei de pe strada Regele Ferdinand nr. 17 (atunci Wesselényi Miklós).

1907

Se deschide Cinema Paris, în Piața Unirii nr. 26 (atunci Piața Mátyas Király).

1910

Se deschide cinematograful din Palatul Urania, pe strada Horea (atunci Ferenc József).

1912

Se deschide cinematograful din Teatrul de Vară (azi Teatrul Maghiar de Stat).

1913

Pe 30 octombrie se deschide cinematograful Universității (Egyetem Mozgó), din Palatul Sebestyén.

1914-1918

La cinematograful Universității rulează un film diferit în fiecare zi a săptămânii.

1917

Se închid cinematografele prin ordin ministerial pentru două săptămâni, pentru a economisi combustibil.

1918

Transilvania devine parte a Regatului României.

1919

Cinematograful Universității își schimbă numele în Cinema Select.

1920

După 1920 programul filmelor se schimbă la 3-4 zile.

1930

La 20 ianuarie are loc proiecția primului film sonor la Cluj, la Cinema Corso (în Palatul Bánffy) - Arca lui Noe, r. Michael Curtiz.

1940-1945

Transilvania de Nord revine sub autoritatea Ungariei.

1940-1945

Cinema Select redevine Egyetem Mozgó.

1944

Are loc un incendiu și cinematograful este scos din funcțiune temporar.

1948

Odată cu instaurarea regimului comunist și legea naționalizării, cinematografele intră în administrarea statului.

În 1950 se înființează Comitetul pentru Cinematografe, iar în cadrul acestuia funcționează Direcția Rețelei Cinematografice (D.R.C.). Ulterior s-au înființat Întreprinderi Cinematografice de Stat Județene controlate de D.R.C. În iulie 1952 se înființează Direcția Difuzării Filmelor (D.D.F.). Cele două direcții se unesc în 1956 sub denumirea de Direcția Rețelei Cinematografice și a Difuzării Filmelor (D.R.C.D.F). Mai târziu, în 1971, se înființează Centrala România-Film, care are în subordine casa de producție Buftea. În 1991, primește numele de RADEF România-Film.

1950

La începutul anilor ‘50, cinematograful primește numele de Cinema Maxim Gorki.

1957

Se fac amenajări și reparații în cinematograf.

1964

Din 1964 figurează în programele din ziare ca Cinema Tineretului.

Fotografie din arhiva Iosif Burg.

În perioada socialistă, programul de funcționare al cinematografelor era zilnic, de la 9-10 până la 22. Pe întreg parcursul săptămânii se proiecta același film, care se schimba în fiecare luni. Eficiența nu era un criteriu - se proiecta filmul indiferent de numărul spectatorilor din sală. Existau matinee și rulau filme și la orele de prânz, când sala era mai puțin aglomerată. Prețul biletelor era între 1,5 lei și 2,5 lei, cât o pâine, două înghețate sau o limonadă. În cazul epuizării biletelor, doritorii căutau modalități alternative: „bișnițarii de bilete”, care cumpărau un număr mare de bilete, pe care le repuneau în circulație la suprapreț, abordându-și potențialii clienți chiar în fața cinematografelor.

2003

Cinema ARTA intră în rețeaua Europa Cinemas.

2010

În cinematografe începe tranziția proiecțiilor de la formatul pe peliculă la formatul digital.

2012

Devine cinematograf independent administrat de Asociația ARTA în dialog (până la acest moment cinematograful făcând parte din rețeaua RADEF România-Film).

2016

Încep lucrările de amenajare și dotare ale cinematografului.

Proiectul de arhitectură urmărește conceptul direcției cinematografului - de a păstra elementele vechi, de valoare și a le combina cu elemente contemporane. Astfel sunt păstrate și puse în valoare elementele specifice ale cinematografului, precum pardoseala originală din foaier și decorațiile din sală.

2016

În paralel cu renovările, se demarează un program de activități care urmărește reactivarea spațiului și a comunității din jurul acestuia: consultări publice, expoziții în avizierul de pe fațadă și apoi, pe măsură ce lucrările de reamenajare avansează, expoziții și proiecții de film în foaier și în sală.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiect organizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

înapoi la început
istoria recentă