Marele regizor maghiar Zoltán Fábri,
omagiat printr-o retrospectivă la Cinema ARTA
Regizorul Zoltán Fábri, unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti maghiari, va fi omagiat printr-o retrospectivă la Cinema ARTA.
Sub titlul „Conştiinţe vinovate”, retrospectiva cuprinde trei dintre cele mai importante şi mai de succes filme ale regizorului, realizate în decenii diferite: „Profesorul Hannibal” („Hannibál tanár úr”, 1956), „Post-sezon” („Utószezon”, 1966) şi „A cincea pecete” („Az ötödik pecsét”, 1976). Ele vor putea fi văzute în versiuni restaurate de Arhiva de Filme din Ungaria, în datele de 19 mai, 26 mai și 2 iunie de la ora 20:00.
„Zoltán Fábri este o figură emblematică a cinematografiei maghiare, cu filme premiate la marile festivaluri începând cu anii `50 şi până în prima parte a anilor `80. Cu o filmografie fascinantă, de peste 20 de titluri, bazate în principal pe surse literare, regizorul a fost preocupat în special de trecutul recent al ţării sale. Cele trei titluri pe care le-am selectat pentru retrospectivă sunt opere antitotalitare îndrăzneţe, care vorbesc despre episoade întunecate din istoria Ungariei în secolul XX şi au ca protagonişti oameni cu conştiinţe încărcate, victime ale unor mecanisme politice distructive. Dincolo de ambiţia lor formală incitantă, caracterul antifascist al filmelor le face relevante şi în prezent, când pericolul extremei-drepte e tot mai puternic în lume, inclusiv în Europa”, spune directorul artistic al Ceau, Cineclub!, Ionuţ Mareş.
În „Profesorul Hannibal” (1956), un profesor de latină publică un eseu despre generalul cartaginez Hannibal şi este rapid aclamat ca un geniu, dar în realitate a devenit fără să știe un pion al politicienilor de extremă-dreapta. Filmul a făcut parte din competiţia Festivalului de la Karlovy Vary şi a devenit un titlu canonic.
În „Post-sezon” (1966), un farmacist este chemat la secția de poliție pentru „o problemă anume”. Bătrânul este convins că păcatul său, pe care l-a comis în timpul războiului, a fost dezvăluit. Prietenii săi insistă că au vrut doar să glumească pe seama lui, dar conștiința nu-i mai dă pace. Filmul a fost selectat în competiţia Festivalului de la Veneţia, unde a obţinut Premiul San Giorgio, acordat operelor cinematografice „importante pentru progresul civilizaţiei”.
Selectat la Festivalul de la Berlin şi premiat la Festivalul de la Moscova, „A cincea pecete” este unul dintre cele mai cunoscute filme ale lui Zoltán Fábri. În Budapesta anului 1944, un ceasornicar, un librar și un tâmplar beau într-un bar alături de proprietar, când li se alătură un străin. Ceasornicarul pune o întrebare ipotetică ce le va schimba viața.
Regizorul de film Zoltán Fábri (Budapesta, 1917–1994) a fost o personalitate artistică extrem de complexă, activând cu succes în multe domenii artistice. A fost și regizor de teatru, actor, scenograf, scenarist, pictor, grafician și profesor universitar. Inițial își dorea să devină pictor, astfel că a absolvit Facultatea de Arte în 1938. Dar interesul său s-a îndreptat către actorie, iar în 1941 a absolvit Facultatea de Teatru. Între 1941–1943 a activat ca actor, scenograf și maestru de scenă la Teatrul Național din Budapesta, iar în 1948, timp de o stagiune, a fost regizorul Teatrului Național. În 1949, tot pentru o stagiune, a fost şi directorul Teatrului Úttörő. În 1950 s-a angajat la Studioul de Film Hunnia, unde a fost director artistic până în 1952, iar din acel an a lucrat ca regizor de film. Din 1970 a predat la Facultatea de Teatru și Film din Budapesta. Filmografia sa cuprinde 21 de titluri, dintre care multe au fost selectate sau premiate la mari festivaluri, cum sunt cele de la Cannes, Veneţia, Berlin sau Locarno. Cu două dintre peliculele sale a fost nominalizat şi la Premiile Oscar, la categoria film străin.
Opera lui Zoltán Fábri s-a format la granița dintre epoca filmului clasic și cea modernă, într-un context cinematografic în care tradiția și reînnoirea se completau reciproc. În filmele sale, inspirația literară, dramatismul accentuat, plasticitatea imaginii și puterea expresivă a spațiului filmic se înrudesc cu tradițiile stilistice expresioniste și realismul liric, în timp ce dramaturgia memorialistică și structura narativă sunt influența modernismului anilor `50 și `60.
Retrospectiva, organizată împreună cu Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar București, face parte din Ceau, Cineclub!, un proiect de serii lunare de filme, şi este evenimentul de warm-up înaintea ediţiei 13 a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara.
Biletele pot fi achiziționate de pe pagina www.cinema-arta.ro sau la casieria Cinema ARTA (str. Universității, nr.3, Cluj-Napoca).
Organizatori: Ceau, Cinema!, Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar București
Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte
Parteneri: Arhiva de Filme din Ungaria, Asociaţia ErGo
Sponsor: Groupama
Parteneri de promovare: STPT, Cărtureşti
